“Am plecat din Romania acum 35 de ani, involuntar, surghiunit.Ungur ardelean, semievreu, tinta regimului fascizant – criticat astazi ca ‘sistem comunist&’, una din afirmatiile cele mai caraghioase pe care le-am auzit vreodata -, as fi gasit in deceniile acelea destul de dificil sa scriu in romaneste, limba oficiala a inamicului. Si iata, scriu in limba aceasta la o masa la Budapesta si ma simt acasa in ea. Imi revin cuvintele dintr-un idiom refulat, negat, pe care am incercat sa-l uit. Cum se intampla asa ceva? In primul rand, liberalismul si conservatorismul dizident la care aderasem nu oferea nicio garantie serioasa in fata unei derive nationaliste. Eu, desigur, eram antinationalist, dar aceasta a fost o optiune personala, o chestiune de gust moral. Liberalismul este clasificat drept o varianta a ‘universalismului&’ occidental, dar in mod eronat. Separarea politicului de economic, a societatii civile de stat face imposibil orice ‘universalism&’ si leaga statul de o legitimare sociala care, inevitabil, invoca o comunitate prepolitica, de obicei natiunea.&’ G. M. TAMÁS (n.1949), s-a nascut la Cluj in 1948. Studii de filologie clasica si filosofie la Bucuresti si Cluj. Retrogradat din pozitia de redactor la cea de corector la un saptaminal literar din Cluj , dupa ce, din 1974, i s-a interzis – cu citeva rare exceptii – sa mai publice si a inceput sa fie hartuit de Securitate, paraseste in cele din urma Romania. Din 1979 a predat filosofia la Facultatea de Litere din Budapesta, fiind concediat in 1981 pentru scrierile sale clandestine si proteste ilegale. A fost unul dintre liderii disidentei maghiare. Ales deputat in 1989, va parasi viata politica in 1994 si partidul liberal in 1999. Incepind cu 1991 a fost director al Institutului de Filosofie al Academiei Maghiare de Stiinte. A tinut cursuri si a facut cercetari la universitatile Columbia, Oxford, Woodrow Wilson Center, Chicago, Wissenschaftskolleg din Berlin, Georgetown, Yale, New School for Social Research, Collegium Budapest. Lucrari principale: A teória esélyei [Sansele teoriei, Bucuresti/Cluj, 1975],Descartes a módszerrol [Descartes despre metoda, Bucuresti/Cluj, 1977, ed. a II-a: Cluj, 2002], A szem és a kéz [Ochiul si mina (samizdat), Budapesta, 1983, Geneva, 1985], Idola tribus [in maghiara: Paris, 1989, trad. fr. Paris, 1991], Másvilág [Cealalta lume, Budapesta, 1994], Törzsi fogalmak [Idolii tribului, vol. I si II, Budapesta, 1999; partial tradusa in limba romana: Cluj, 2001], A helyzet [Situatia, Budapesta, 2002].
Cele mai multe carti pot fi vizualizate in format pdf, pentru ePub, vezi aici doua aplicatii. Pentru cartile in format PDF descarca aplicatia de aici. Da click pe butonul de mai sus pentru a vedea cartea. In situatia in care butonul nu functioneaza corect, va fi actualizat in curand.